.png)
Dezinformarea online: cum să nu cazi în capcana știrilor false
Actualizată în: 12 aug.
Ce este, de fapt, dezinformarea?
Dezinformarea înseamnă răspândirea unor informații false sau înșelătoare care pot determina oamenii să înțeleagă greșit un eveniment, o persoană sau o situație.
Nu toate informațiile false sunt create intenționat.
Uneori cineva citește ceva greșit și distribuie mai departe fără să verifice. Alteori, informația este construită special pentru a provoca frică, furie, neîncredere sau pentru a influența o anumită decizie.
Problema este că o informație falsă nu arată întotdeauna fals.
Poate avea:
un titlu foarte convingător;
o fotografie reală;
numele unui presupus specialist;
cifre și statistici;
un logo care seamănă cu cel al unei publicații cunoscute;
sute sau mii de distribuiri.
Toate acestea pot crea impresia de credibilitate.
Dar popularitatea unei informații nu este o dovadă că informația este adevărată.
De ce putem crede atât de ușor o informație falsă?
Creierul nostru încearcă permanent să ia decizii rapid.
Dacă vedem o informație care confirmă ceva ce credem deja, suntem mai puțin tentați să o verificăm.
De exemplu, dacă cineva este deja convins că un anumit produs este periculos și vede titlul „Specialiștii avertizează: acest produs provoacă probleme grave”, există o probabilitate mai mare să citească și să distribuie articolul.
Mai ales dacă mesajul spune:
„Distribuie înainte să fie șters!”
sau
„Televiziunile nu vor să afli asta!”
Astfel de formulări sunt create tocmai pentru a ne face să reacționăm înainte să verificăm.
De ce persoanele de peste 40 de ani pot deveni ținte bune pentru dezinformare
Vârsta nu înseamnă automat lipsă de educație digitală.
Există persoane de 60 de ani care verifică fiecare informație și adolescenți care distribuie imediat primul videoclip pe care îl văd.
Diferența poate veni din felul în care fiecare generație a învățat să consume informație.
Mulți adulți au crescut într-o perioadă în care presa scrisă, radioul și televiziunea treceau prin filtre editoriale mai clare. Dacă o informație apărea într-un ziar sau la televizor, exista presupunerea că cineva o verificase înainte.
Internetul funcționează diferit.
Astăzi aproape oricine poate crea un site, o pagină de Facebook sau un videoclip care arată profesionist.
Un logo elegant și câteva fotografii nu înseamnă automat jurnalism.
De aceea, una dintre cele mai importante schimbări de mentalitate este simplă:
Nu trebuie să verificăm doar informația. Trebuie să verificăm și cine ne-o spune.
Primul semnal de alarmă: titlul încearcă să te sperie
Dezinformarea se bazează foarte mult pe emoții.
Frica și furia ne fac să reacționăm rapid.
Fii atent la titluri precum:
„ȘOCANT! Nimeni nu îți spune adevărul!”
„Distribuie urgent!”
„Medicii ascund acest lucru!”
„Guvernul nu vrea să afli!”
„Vezi înainte să fie șters!”
„Toată lumea trebuie să știe asta!”
Un titlu dramatic nu înseamnă automat că știrea este falsă.
Este însă un motiv bun să nu apeși imediat butonul „Distribuie”.
Verifică cine publică informația
Înainte să crezi o știre, uită-te la site.
Există o pagină „Despre noi”?
Există o redacție?
Articolul are autor?
Poți afla cine este persoana respectivă?
Site-ul publică sursele informațiilor?
Dacă nu găsești aproape nimic despre cine administrează site-ul, merită să fii precaut.
Mai verifică și adresa paginii.
Unele site-uri încearcă să copieze numele unor publicații cunoscute, schimbând doar o literă sau adăugând un cuvânt în adresă.
La prima vedere diferența poate fi ușor de ratat.
Nu te opri la titlu
Una dintre cele mai simple metode prin care se răspândește o informație falsă este un titlu care nu spune același lucru ca articolul.
Titlul poate susține:
„Specialiștii confirmă că...”
Dar dacă citești articolul până la capăt, descoperi că este menționată o singură persoană sau un studiu care nu spune deloc ceea ce sugerează titlul.
De aceea, înainte să distribui:
citește articolul, nu doar fotografia și titlul.
Durează câteva minute și poate evita răspândirea unei informații false către zeci sau sute de persoane.
Caută aceeași informație în mai multe locuri
Ai găsit o știre importantă?
Deschide Google și caută ideea principală.
Dacă este vorba despre un eveniment major, în mod normal ar trebui să existe informații și din alte surse credibile.
Dacă un singur site necunoscut susține ceva extraordinar, iar nicio publicație serioasă și nicio instituție relevantă nu menționează subiectul, ai un motiv foarte bun să fii sceptic.
O regulă simplă este:
o afirmație importantă merită cel puțin două surse independente.
Ideal, caută și sursa originală.
Dacă articolul spune „Ministerul a anunțat”, verifică pagina oficială a ministerului.
Dacă scrie „Un nou studiu arată”, caută studiul.
Dacă scrie „Poliția avertizează”, verifică pagina instituției respective.
Uită-te la dată
O știre poate fi complet adevărată și totuși să inducă oamenii în eroare.
Cum?
Fiind veche.
Un articol din urmă cu cinci ani poate fi distribuit din nou ca și cum evenimentul s-ar fi petrecut ieri.
Acest lucru apare frecvent după accidente, schimbări legislative, epidemii, proteste sau evenimente politice.
Înainte să distribui, verifică:
Când a fost publicat articolul?
Și, la fel de important:
Când s-a întâmplat evenimentul despre care vorbește?
Fotografiile pot spune o poveste falsă
O imagine reală nu înseamnă că povestea din jurul ei este reală.
O fotografie făcută într-o țară poate fi prezentată drept fotografie din altă țară.
O imagine de acum zece ani poate apărea lângă o știre despre un eveniment de astăzi.
Poți verifica o fotografie folosind căutarea inversă de imagini oferită de motoarele de căutare.
Uneori vei descoperi rapid că fotografia exista online cu ani înainte de presupusul eveniment.
Fii atent la videoclipurile și vocile generate cu AI
Verificarea informațiilor devine și mai importantă odată cu apariția instrumentelor care pot genera imagini, voci și videoclipuri foarte realiste.
Un clip în care pare că vorbește o persoană cunoscută nu trebuie tratat automat ca dovadă.
Caută sursa originală.
A apărut videoclipul pe contul oficial al persoanei sau instituției?
Există înregistrarea completă?
Publicațiile credibile relatează același lucru?
Un videoclip de 15 secunde poate scoate o propoziție complet din context.
Mesajele primite pe WhatsApp trebuie verificate și ele
„Am primit de la cineva care lucrează acolo.”
„Un medic mi-a spus să dau mai departe.”
„Un prieten din poliție ne-a avertizat.”
Astfel de mesaje circulă de ani întregi.
Problema este că sursa inițială aproape niciodată nu poate fi identificată.
După câteva zeci de distribuiri, nimeni nu mai știe cine este presupusul medic, polițist sau specialist.
Dacă mesajul conține o informație serioasă, caută confirmarea unei instituții sau a unei surse publice verificabile.
Regula celor 60 de secunde
Nu trebuie să devii jurnalist pentru a verifica fiecare lucru pe care îl citești.
Înainte să distribui o informație, acordă-i un minut.
Întreabă-te:
Cine a publicat informația?
Când a fost publicată?
Care este sursa afirmației?
Apare informația și în alte surse credibile?
Titlul încearcă să mă sperie sau să mă enerveze?
Există dovezi sau doar afirmații?
De ce mi se cere atât de insistent să distribui?
Dacă nu poți răspunde la primele patru întrebări, mai bine nu distribui încă.
Nu este rușinos să fi crezut o informație falsă
Dezinformarea modernă poate fi foarte bine realizată.
Unele materiale sunt construite tocmai pentru a părea credibile.
Important este ce faci după ce afli că informația nu era corectă.
Dacă ai distribuit ceva fals, poți șterge postarea și poți spune persoanelor că informația s-a dovedit incorectă.
Este mult mai util decât să lași informația să circule doar pentru că a fost deja publicată.
Cea mai bună protecție este un obicei simplu: verifică înainte să distribui
Internetul ne oferă acces la mai multă informație decât orice generație a avut până acum.
Dar aceeași libertate permite și unei informații false să ajungă la mii de oameni într-un timp foarte scurt.
Nu trebuie să devenim suspicioși față de orice citim.
Trebuie doar să ne formăm reflexul de a verifica informațiile importante.
Cine spune asta? Care este sursa? Mai confirmă cineva informația? Este actuală? Există dovezi?
Câteva minute de verificare pot face diferența dintre a informa pe cineva și a contribui, fără să vrem, la răspândirea unei informații false.
Iar data viitoare când cineva îți trimite un mesaj cu „URGENT, DĂ MAI DEPARTE!”, poate cea mai bună reacție nu este butonul de distribuire.
Este o căutare de 60 de secunde.
Comentarii